Despre densitate urbană…

Societatea postmodernă sau post-postmodernă în care trăim este o societate funciarmente urbană. La începutul secolului XIX exista un singur oraş care avea o populaţie de peste un milion de locuitori: Londra. La începutul secolului XX existau trei, iar acum 281 de oraşe depăşesc un milion de locuitori, dintre care 20 depăşesc 10 milioane. Cu alte cuvinte, din cele 6,5 miliarde de locuitori, jumătate locuiesc în oraşe, cu previziunea că în 2030 vor fi 4,1 miliarde de orăşeni. Cu toate acestea în ultimii 50 de ani 370 de oraşe de peste 100000 de locuitori au suferit descreşteri semnificative ale populaţiei.

În mod paradoxal, câteva metropole concentrează cu pleonexie jumătate din populaţia globului, iar  un număr semnificativ de oraşe, în speţă americane, trebuie să-şi reformuleze politicile urbane în vreme ce periferii nesfârşite abandonate demantelează orice “vis american” al căsuţei cu gazon.

Cupiditatea marelui oraş, care se extinde tentacular, ingerând teritoriul, distrugând ambientul, furnicar nesfârşit de mărfuri, oameni, transgresiuni de culturi ascunde povestea sa. Marile metropole nu sunt entităţi autosuficiente, ci sunt punctele nodale ale unei reţele vizibile şi virtuale, care acoperă întregul glob.

Dacă acum un secol ebuliţia marelui oraş era alimentată de raţiuni economice şi culturale, astăzi sistemul lor de conexare a devenit infinit mai complex şi subtil. Reţelele care împânzeau globul până acum 100 de ani, conectând statele mamă şi coloniile de peste mări au rămas constante. Ele erau sangvinizate de transportul de sclavi şi mărfuri. Punctele nodale de interschimb au devenit marile metropole contemporane, iar această tradiţie a schimbului de mărfuri le întreţine creşterea constantă. În tot acest context nu e atât de interesantă expansiunea sau comprimarea unui corp urban, ci mai degrabă ritmurile proprii, organice, care fac o comunitate să-şi transgreseze limitele. Ritmurile acestea de densificare, creştere, au o sensibilitate exacerbată: cele mai mici permutari putând influenţa masiv contextul.

Reîntorcându-ne la întrebările  care ne preocupă pe toţi. Totuşi cum şi mai ales de ce trebuie densificate oraşel? Ar trebui încă de la început să facem o ierarhizare. Există densificări spontane şi densificări planificate, programatice.

Primele sunt legate de creşterea naturală a oraşelor cu care fac corp comun, de aici şi ambiguitatea departajării. Densificarea urbană programatică în schimb, o regasim în toată literatura de specialitate. Ea este vazută ca o reacţie la periferiile nesfârşite, la oraşele de pe autostradă, în opoziţie cu aşa zis-ul “urban sprawl”[1].

Densificarea urbană este o pledoarie pentru moderaţie. De ce să consumi cu pleonexie peisajul împrejmuitor oraşului când poti să oferi modele durabile de locuire aproape de centru.

Densificarea nu preţuieşte modelul locuirii în blocurile comuniste, ci presupune prioritizare şi cumpătare în consumarea terenului intra- şi extravilan.


[1] Jane Jacobs, “The death and life of great american cities”, Vintage books, 1992, descrie situatia oraşelor care se extind, generând periferii nesfârşite, timpul alocării între casă şi lucru si poluarea aferentă este văzută ca o mare problemă a oraşelor americane în anii ‘50

Reclame

Re: What is a PUG?

A few posts ago, I asked some questions for readers of this blog about Timisoara’s PUG and what it means in the great scheme of urban planning in Timisoara.  Thanks very much to all those who replied and shared their thoughts; all the responses were constructive and, in my opinion, on target.  The activity on this blog is a great reminder that there are people all over the world who care about development in Timisoara and the establishment of top-quality urban planning in Romania.  That said, I want to reply to the questions I asked in my previous post with my opinions on these subjects:

What is a PUG?

A PUG is the legal framework for all the physical development that will happen in the jurisdiction for which it is adopted.  It represents a vision for how a community wants to develop itself over a certain timeframe.

Why is a PUG important?

A PUG is important because it can, and should, influence every aspect of development that affects the quality of life for all the people who live in its jurisdiction.  A good PUG deals with land use, economics, transportation, infrastructure, housing, parks and recreation, the environment, safety, and noise issues.  These are the issues that can make or break a city’s “livability”.  Because these issues are so interconnected, the PUG is the perfect opportunity for a city or town to ensure that it plans for them in a comprehensive, visionary way.

Bonus answer:  A PUG is also important because it sets a plan for such a long time frame.  Even in Romania, which has a short PUG time horizon of 10 years, the goals and policies set out in each plan will affect at least a decade worth of development.  In the United States and Canada (where circumstances usually change more slowly than in Romania), general plans routinely use time horizons of 25 to 30 years.

What should a PUG do for a city in general and for Timisoara in particular?

This question, in my mind, hits the most central difficulty of how urban planners use documents like a PUG.  This difficulty stems from the fact that a PUG must be both a technical legal framework to control development but also a vision for what a community wants to be at a certain point in the future.  Because this vision must be developed by the community at-large, it should be as free as possible from technical concepts that might be difficult for some community members to understand.  How can a PUG fulfill both of these roles, maintaining community understanding while not sacrificing legal and technical details?  To give my answer to this question, I’ll skip ahead to the issue of:

What information should a PUG contain, and what information is best left to other plans and strategies?

In the United States, general plans solve the problem of being both a community vision and legal framework by not trying to do all of the work by themselves, especially on the legal side.  A general plan usually sets specific goals, objectives, and policies for how a community should develop.  Goals are general statements of what a community wants to achieve through development.  Objectives are (usually) quantitative measures of whether a community is achieving these goals, and policies are the practices and general guidelines that a community will follow to achieve its objectives.  While the general plan sets the vision for what development in a community should look like and how a community should develop, it is other planning documents, which exist under the general plan in the urban planning framework, that set out the legal regulations that control development.  These documents must conform to the goals, objectives, and policies set out in the general plan in every way.

In the American model, the general plan is analogous to the “master plan” described before on this blog (in Romanian), and documents such as zoning codes set out the legal framework that is covered by a Romanian PUG.  In the United States, documents such as architectural design guidelines often supplement the requirements set out by the zoning code.  Every city should decide for itself what information should be contained in the “umbrella planning document”, such as an American general plan or a European master plan, and what information is best left to the more legal, technical documents.  The most important thing is to be precise when discussing these documents, and to make every effort to ensure that all stakeholders, including the general public, have a clear understanding of how all the relevant documents work.

Who is responsible for producing a PUG and what process should be used to do so?

The responsibility for producing all the documents that govern urban planning in a city, including the PUG, belongs to the urban planning department of the city hall.  The planning department can and should cooperate with other departments in the city hall, but it must take the lead in coordinating the process.  Because the PUG represents a community vision for development, the general public must also be intimately involved in its production.  Almost all cities in the United States hire outside consultants to help produce their general plans, because they have specialists in that type of activity and planning departments often do not have the staff to handle such a large project.

Each city must decide on its own process for producing a general plan.  For some interesting examples and strategies on this issue from the United States, stay tuned to this blog for my next post.

Masterplanul- fundament pentru PUG

slide titlu

Orice oraş din Europa Occidentală are ca fundament legal de urbanism două tipuri de documente: Planul Strategic de Dezvoltare sau Masterplan-ul, care urmăreşte direcţiile de dezvoltare ale oraşului pe termen lung (20-30 de ani) şi Planul Urbanistic General, care reprezintă regulamentul local de urbanism pentru o perioadă scurtă sau medie (5-10 ani).

Suprapunerea celor două tipuri de documente în urbanism este vitală. Oraşul îşi stabileşte în primul rând strategia generală de dezvoltare şi proiecte majore (autostrăzi, centuri verzi, ierarhizarea zonelor de construcţie, stabilirea zonelor industriale). Prin planul acesta strategic se decide politica oraşului, extinderea sau densificarea, identitatea, consumul resurselor interne, şi, important, acest plan nu poate fi modificat de niciun alt document. În ciuda unui caracter schematic se fundamentează pe zeci de studii, fiind la rândul lui temelia Planului Urbanistic General.

Cu alte cuvinte un oraş îşi poate prioritiza prin Planul Strategic unde va construi în următorii 5, 10, 20 de ani modelând continuitatea tramei urbane, evitând insulele urbanizate în peisaj şi dezvoltarea necontrolată. Planul Urbanistic General rămâne aşadar, un set de reguli de urbanism stricte şi pertinente, pe zone, nefiind neapărat strategic sau vizionar.

young minds draw the PUG

După atât de răspânditul proverb “mai bine mai târziu decât niciodată”, ne-am gandit să aducem în mintea celor preocupaţi de urbanism un eveniment desfăşurat în noiembrie în oraşul nostru: The City Environment, Young Minds Draw the PUG.

Vorbesc evident despre workshop-ul de urbanism organizat de Atelierul de Urbanism împreună cu Asociaţia Peisagiştilor din România şi Liga Studenţilor din Facultatea de Mecanică la care au participat studenţi de la Arhitectură,Urbanism, Peisagistică, Geografie şi Mecanică din Timişoara, Cluj şi Bucureşti precum şi participanţi din alte 7 ţări.

Rezultatul a fost o viziune foarte tonică şi juvenilă asupra a ceea ce înseamnă un Plan Urbanistic General. Între timp las fotografiile Cristinei Teodorescu, să descrie atmosfera creativă cu care a debutat workshop-ul, urmând ca discuţiile ulterioare să fie ilustrate de proiectele care au rezultat din acest eveniment.

 

 

 web27web06web28web3web33web4web03web17web48web09web25web9web01web46

web04web2web02web47web32web50web41

Ce este densificarea urbana ?

 

ce e densf

Densificarea urbană este un concept bogat în urbanism, dar încă nerezolvat. El este acceptat cu deferenţă şi entuziasm de catre teoreticieni în ciuda ambiguităţii inerente.  Densitatea se referă în mod curent la numărul de locuitori raportat la o unitate de măsură, sau la o anumită arie de clădiri per unitate de măsură, sau la procentul de utilizare al unor clădiri per unitate de măsură. Dincolo de acest sens primar, densificarea se referă la cultura urbană, la ideea că oraşele sunt concentraţii şi tipuri diferite de practici comportamentale, care generează pattern-uri sociale, economice sau culturale. Aceste pattern-uri interacţionează între ele, se amestecă, se suprapun, se transformă.

Între definiţia care stipulează că densitatea calculează gradul de ocupare umană a unui teritoriu şi caracteristicile culturale ale aceluiaşi spatiu, regăsim o a treia semnificaţie, care se referă la densitatea diviziunilor teritoriale. Reţeaua de străzi reprezintă sistemul sangvin care alimentează pulsaţiile unei aglomerări urbane.

Ce determină densificarea urbană? Cum influenţează ea evoluţia oraşelor şi mai ales în ce fel densificarea ţesutului angrenează celelalte tipologii de densificare descrise mai sus?

La începutul secolului XIX exista un singur oraş care avea o populaţie de peste un milion de locuitori: Londra. La începutul secolului XX existau trei, iar acum 281 de oraşe depăşesc un milion de locuitori, dintre care 20 depăşesc 10 milioane. Cu alte cuvinte, din cele 6,5 miliarde de locuitori, jumătate locuiesc în oraşe, cu previziunea că în 2030 vor fi 4,1 miliarde de orăşeni. Cu toate acestea în ultimii 50 de ani 370 de oraşe de peste 100000 de locuitori au suferit descreşteri semnificative ale populaţiei.

În mod paradoxal, câteva metropole concentrează cu pleonexie jumătate din populaţia globului, iar un număr semnificativ de oraşe, în speţă americane, trebuie să-şi reformuleze politicile urbane în vreme ce periferii nesfârşite abandonate demantelează orice “vis american” al căsuţei cu gazon.

Densificarea este o reacţie la extinderi infinite, programatică, poate dezvolta spatiile interstiţiale şi limita fagocitarea mediului înconjurător, dezvoltată spontan, devine o cangrenă, o tumoare canceroasă care inhibă fluxurile naturale, sufocând necontrolat anumite zone. În final ne revine nouă sarcina gasirii unui model de calcul care să ne salveze de la decrepitudine urbană.

What is a PUG?

In all of the work that we do here at the Atelier de Urbanism in Timisoara, there is one major recurring theme that we always come back to: the PUG („plan urbanistic general” or, in English, „general plan”). The reason for this is clear: the PUG is the most important urban planning initiative in Timisoara’s foreseeable future. We can address the details of the current status of Timisoara’s PUG in a different post, but for now, the clear importance of the PUG raises some interesting questions, with answers that are not so clear or straightforward. In my mind, these questions are: what is a PUG? Why is a PUG important? What should a PUG do for a city in general and for Timisoara in particular? Who is responsible for producing a PUG and what process should be used to do so? What information should a PUG contain, and what information is best left to other plans and strategies?

I have some ideas for answers to these questions in my own mind, but I am interested to see what readers of this blog (and my co-bloggers) think before I post my answers. So, I would encourage you to propose some answers to these questions, either in the comments section to this post (readers) or in a new post (co-bloggers). In general, answer the question: ce inseamna un PUG pentru tine?

The City Environment, Young minds draw the PUG

Organizarea Workshop-ului internaţional The City Environment, Young Minds Draw the PUG 17- 23 noiembrie 2008

Workshop-ul organizat împreuna cu Asociaţia Peisagiştilor din România şi Liga Studenţilor din Facultatea de Mecanică a pus sub semnul întrebării modalitatea actuală de a elabora PUG-uri în România.

poster2

 

Timp de 3 zile studenţi şi profesionişti din 7 ţări europene alături de colegi din Timişoara, Cluj si Bucureşti au încercat să schiţeze principiile bazice care trebuie să stea la baza unui Plan Urbanistic General.