Orice oraş din Europa Occidentală are ca fundament legal de urbanism două tipuri de documente: Planul Strategic de Dezvoltare sau Masterplan-ul, care urmăreşte direcţiile de dezvoltare ale oraşului pe termen lung (20-30 de ani) şi Planul Urbanistic General, care reprezintă regulamentul local de urbanism pentru o perioadă scurtă sau medie (5-10 ani).
Suprapunerea celor două tipuri de documente în urbanism este vitală. Oraşul îşi stabileşte în primul rând strategia generală de dezvoltare şi proiecte majore (autostrăzi, centuri verzi, ierarhizarea zonelor de construcţie, stabilirea zonelor industriale). Prin planul acesta strategic se decide politica oraşului, extinderea sau densificarea, identitatea, consumul resurselor interne, şi, important, acest plan nu poate fi modificat de niciun alt document. În ciuda unui caracter schematic se fundamentează pe zeci de studii, fiind la rândul lui temelia Planului Urbanistic General.
Cu alte cuvinte un oraş îşi poate prioritiza prin Planul Strategic unde va construi în următorii 5, 10, 20 de ani modelând continuitatea tramei urbane, evitând insulele urbanizate în peisaj şi dezvoltarea necontrolată. Planul Urbanistic General rămâne aşadar, un set de reguli de urbanism stricte şi pertinente, pe zone, nefiind neapărat strategic sau vizionar.
Atelieruldeurbanism's Blog 